Ultimul pas înainte de desfiinţarea UZINEI ARO

Privatizarea a reprezentat ultimul pas înainte de desfiinţarea societăţii ARO din Câmpulung Muscel, singurul producător autohton de autoturisme de teren.

Societatea a intrat în lichidare judiciară în iunie 2006, la mai puţin de trei ani de la vânzarea pachetului majoritar de acţiuni către firma Cross Lander USA Inc., din Statele Unite ale Americii, controlată de omul de afaceri John Perez.

Ultimele active ale SC ARO SA au fost cumpărate în 2007 de societatea bucureşteană Landmark Management SRL, patronată de omul de afaceri Nicolae Raţiu, fiul lui Ion Raţiu. Ulterior, noul proprietar a trecut la dezafectarea spaţiilor achiziţionate, pe locul fostei uzine urmând să fie amenajat un parc industrial.

Problemele uzinei ARO au început pe la mijlocul anilor ’90, odată cu pierderea pieţelor de desfacere externe. Societatea a început să lucreze în pierdere din 1997, situaţia economică agravându-se în permanenţă.

O încercare de redresare s-a făcut în acea perioadă prin externalizarea unor activităţi, în acest scop fiind constituite patru societăţi la care acţionar majoritar era SC ARO SA, însă nici acestea nu au reuşit să reziste pe piaţă.

Între 1997 şi 2002 au existat mai multe tentative de privatizare, care au eşuat.

Începând din 1999, au fost vândute mai multe secţii ale uzinei, centrul de cercetări pentru industria auto şi fosta bază sportivă, pentru sume cuprinse între câteva zeci de mii şi câteva milioane de euro. Trei dintre fostele secţii au fost reprofilate de noii proprietari şi au absorbit o parte din forţa de muncă disponibilizată de ARO.

În anul 2003, după mai multe tentative ratate de privatizare, a fost scos la vânzare, prin Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, un pachet de 68% din acţiuni.

Pachetul majoritar a fost achiziţionat de firma Cross Lander USA Inc., controlată de omul de afaceri de origine cubaneză John Perez, pentru suma de 150.000 de dolari. Conform unei evaluări ulterioare, solicitată de o comisie parlamentară de anchetă, valoarea reală a patrimoniului uzinei din Câmpulung Muscel se ridica la 50 de milioane de dolari.

Ulterior, firma americană a fost acuzată că, după ce a preluat pachetul majoritar de acţiuni la un preţ subevaluat, nu a realizat investiţiile la care s-a angajat prin contractul de privatizare.

Lipsa de interes a investitorului american a dus la o degradare permanentă a situaţiei economice a uzinei, iar la începutul anului 2005, în urma intrării societăţii în incapacitate de plată, Tribunalul Comercial Argeş a declanşat procedura falimentului.

În iunie 2006, printr-o sentinţă a Tribunalului Timiş, SC ARO SA intra în lichidare judiciară, fiind declanşat procesul de valorificare a activelor pentru acoperirea datoriilor.

Primul autoturism de teren din România a fost produs la Uzina Metalurgică de Stat de la Câmpulung Muscel în anul 1957, modelul IMS 57 fiind o copie a unui cunoscut model sovietic.

Înainte de 1989, uzina de la Câmpulung Muscel avea peste 11.000 de angajaţi şi ajunsese la o producţie anuală de circa 17.000 de autoturisme de teren, dintre care mai mult de trei sferturi ajungeau la export. De la înfiinţarea sa, în anul 1957, şi până la sistarea activităţii, ARO a produs peste 350.000 de autoturisme.