In urma cu 50 de ani, Aro M461 era testat în Elveţia de o publicaţie germană, alături de 6 concurenţi

Aro M461 e un model admirat de unii şi ignorat de alţii. Unii consideră că a fost un model excepţional de bun, deşi ingineria sa venea din răsărit, iar alţii consideră că adevărata istorie Aro a început abia odată cu lansarea lui Aro 240, model cu inginerie proprie.

E cert, însă, că şi M461 e parte din istorie, fiind un model perfecţionat după IMS-57 şi IMS-59. Dar ce-ar putea avea în comun Aro M461 şi o cabană de lângă Zurich, o traversare de elveţian sau o urcare din Alpi? Ei bine, acum 50 de ani, în 1972, modelul românesc M461 era testat în Elveţia într-un mega test drive al unei publicaţii germane de vest, timp de 6 zile, prin offroad dur, alături de alţi 6 concurenţi redutabili ai vremii, noteaza siteul piataauto.md

Impresia jurnaliştilor despre Aro poate suna şi azi drept surprinzătoare.

Numele publicaţiei germane e Hobby Test, iar imaginea de la marele test era plasată chiar pe coperta numărului 15 al revistei, din 1972. Testul a fost atât de mare, încât a fost publicat în două părţi, având continuare şi în numărul 16. Iar lista celor 7 modele care au participat la test a fost una care-i face onoare lui Aro: Land Rover 88 (Defenderul cu ampatament scut şi 3 uşi), Citroen Mehari, Nissan Patrol, VW 181, Swiss Buggy, Aro M461 şi chiar luxosul Range Rover!

Modelul românesc era echipat cu un motor de 2.520 cm cubi, care dezvolta 77 CP. Avea punţi rigide pe foi de arcuri, cu tracţiune integrală, iar puntea faţă era decuplabilă. Greutatea proprie era de 1.550 kg, iar sarcina utilă de 650 kg. Viteza maximă menţionată în testul german era de 100 km/h.

Pe atunci, Aro avea o prezenţă mai mare în Germania de Est, iar în Germania vestică abia un prim dealer din Munchen începuse a vinde modele Aro. Jurnaliştii i-au solicitat acelui dealer o maşină de test, iar acesta, la rândul lui, a dat telefon la fabrica din România. În cele din urmă, maşina de test a fost cea pe care o avea dealer-ul german, dar fabrica din România a trimis un mecanic propriu, cu rol de şofer de uzină, gata să le explice jurnaliştilor orice ar fi vrut ei să ştie sau, dacă ar fi apărut vreo problemă tehnică, acesta trebuia să fie cel care avea să repare Aro.

În articolul lor, jurnaliştii germani menţionează că Aro a fost subiect de glume la început, fiind un model demodat printre celelalte 6. Interiorul era şi el unul care dădea impresia călătoriei în timp cu 30 de ani, dar maşina avea şi un preţ excepţional de doar 10.500 mărci în Munchen, fapt care-i făcea pe jurnalişti să fie mai indulgenţi faţă de habitaclu. Pentru comparaţie, un Land Rover 88 costa 19.000 mărci, iar un Range Rover luxos — 23.500 mărci.

În zilele ce au urmat coloana de maşini şi jurnalişti a pus la încercare maşinile cu toată seriozitatea prin munţii elveţieni, înaintând cu ele prin zone stâncoase, noroioase şi urcând rampe şi trecând râuri. VW Buggy s-a dovedit a fi cel mai puţin capabil dintre toate, rămânând blocat de nenumărate ori. Însă şi celelalte maşini au avut periodic probleme, necesitând tractări sau împingeri. Uimitor, însă cel mai bine s-au descurcat în offroad Range Rover şi Aro M461. De la primul model jurnaliştii aşteptau o performanţă bună, însă de la Aro nu a aşteptat-o nimeni. Aşa că modelul românesc şi-a câştigat respectul tuturor jurnaliştilor, într-o doză tot mai mare, pe măsură ce testul înainta.

Jurnaliştii mai descriau că, deşi capacităţile de trecere a lui Aro şi Range Rover au fost similare, cele două maşini descurcându-se cel mai bine, Range Rover s-a oprit de două ori în timp ce traversa ape, din cauză că apa ajungea în zona contactelor de distribuţie, iar asta l-a făcut pe Aro să-l surclaseze în percepţia celor mai mulţi dintre ei. Totuşi, jurnaliştii au menţionat că cele două maşini au ieşit în evidenţă cel mai mult, chiar dacă erau diametral opuse — spartan şi simplu în cazul lui Aro şi luxos în cazul lui Range Rover.

A fost şi o probă de înaintare prin pietre mari, unde doar Aro a putut trece. Una din aripi s-a îndoit la contactul cu pietrele alpine, iar atunci mecanicul de la uzină a venit s-o rezolve cu un ciocan. Jurnaliştii menţionaseră că neajunsul lui Aro era lipsa de service-uri, dar tocmai mecanicul din România le-a şi dat răspunsul la îngrijorarea lor. Acesta şi-a adus cu el atât de multe piese de schimb, încât ar fi putut asambla încă jumătate de maşină, au scris jurnaliştii. Şi le-a spus în glumă „dacă un Aro va avea pe undeva vreo problemă, vin eu şi îl rezolv imediat”.

Aşadar, după 6 zile prin Alpii Elveţiei, jurnaliştii germani au rămas încântaţi de modelul românesc şi de ce a putut face acesta. În articolul lor, jurnaliştii l-au poreclit pe Aro drept „Buffel”, adică bizon, ceea ce nu e departe de poreclele româneşti pe care şi le-a câştigat modelul.