Decăderea ARO a început după 1990, unul dintre principalele motive fiind acela că statul român a refuzat să investească în modernizarea uzinei. Linia tehnologică a uzinei de la Câmpulung Muscel era una veche și drept urmare mașinile ARO erau din ce în ce mai puțin performante.
În 1993, Mihai Ciobanu, pe atunci director general al uzinei de la Câmpulung Muscel, a fost în America pentru omologarea mașinilor. „Ne gândeam atunci că cea mai mare problemă ar putea fi garanția la vopsire. O mașină ARO 244 de culoare roșie a fost supusă mai multor teste la laboratoare din Portland. Iar după verificările foarte dure, caroseria nu avea vreo urmă de rugină“, spune acesta.
Un an mai târziu, el a revenit în Statele Unite, de această dată pentru a negocia un mare contract cu gigantul american Chrysler. „Un importator a vrut să facă linie de montaj ARO în America. Aveam deja un draft de contract pentru a face anual 10.000 de mașini ARO cu motoare Chrysler în Statele Unite. Am fost la Detroit, la sediul Chrysler, ca să negociez garanția pentru cele 10.000 de kituri pe care Chrysler ar fi urmat să le dea pentru a fi montate pe mașinile ARO. Am prezentat o scrisoare de garanție de la o bancă, precum și referințe despre mașină. Americanii au verificat toate datele și apoi mi-au spus că le vom plăti kiturile după ce vom vinde mașinile ARO în SUA. Din păcate, acordul cu Chrysler nu s-a mai finalizat pentru că, în 1994, eu am fost schimbat din funcție, iar americanii nu au mai dorit să încheie contractul cu noul director“, a declarat pentru Mihai Ciobanu, fost director general ARO.
Un jaf american
Încet-încet, fără contracte la export și fără investiții majore, ARO a început să decadă masiv. Pe 26 septembrie 2003, prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (APAPS), ARO a fost vândută pentru doar 153.000 de dolari companiei Cross Lander USA, condusă de americanul John Perez.
Numai că acest Cross Lander era în realitate o firmă de apartament, care nu avea vreo legătură cu industria auto, iar John Perez fusese decenii întregi doar un dealer de automobile. Bineînțeles, autoritățile române nu au verificat dovada bonității firmei din America. John Perez se angaja să facă investiții de peste două milioane de dolari și să lanseze un nou model ARO. Numai că, în realitate, americanul nu a făcut vreo investiție, iar în 2006 fabrica ARO de la Câmpulung Muscel a dat faliment.
În mai 2007, omul de afaceri Nicolae Rațiu, fiul lui Ion Rațiu, a cumpărat prin compania Landmark Management o parte dintre activele fostei uzine ARO, plătind în total 16,5 milioane de euro. Ulterior, Landmark Management a făcut mai multe investiții, reconstruind infrastructura și făcând reconversia mai multor hale. În prezent, pe o parte din fosta Uzină ARO își desfășoară activitatea câteva companii producătoare de componente auto.
