ARO, perla industriei auto romanesti a fost tocata bucata cu bucata si dusa la fier vechi pentru ca politicienii romani s-au inteles cu cei rusi sa distruga aceasta industrie.
Ziarul Jurnalul de Arges arata in premiera intr-un interviu cu ultimul director general ARO ca principalii vinovati pentru disparitia uzinei de la Campulung au fost rusii.
Pe 26 septembrie 2003, la sediul Autorității pentru Administrarea Activelor Statului se semna contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni ale lui ARO SA, un pachet de 68,70% revenind firmei americane Cross Lander USA Inc.
Se știe, prețul a fost derizoriu, puțin peste 150.000 de dolari, de vreme ce acțiunile erau evaluate la peste 180 de miliarde de lei vechi. Pe 5 ianuarie 2004 s-au semnat, apoi, documentele care au perfectat transferul dreptului de proprietate, iar AVAS menționa ulterior că nu sunt probleme, cumpărătorul are niște obligații de respectat și o va face. Numai că nu a fost așa… Statul român, la presiunea Băncii Mondiale, a încercat să privatizeze ARO încă din anul 1997.
Au apărut și dosare, rapoarte, concluzii, cu implicare DNA, Curte de Conturi, Senat, dar finalul a rămas același: ARO s-a dus, cei implicați în dezastru nu au avut probleme. Perez a părăsit corabia treptat, s-a lăsat purtat de vânt favorabil înapoi în State, iar Cross Lander, devenită, ulterior, Global Vehicles, s-a înscris la masa credală în procedura de faliment. Și s-a ales cu circa trei milioane de euro.
Asta dacă nu este valabilă afirmația unui fost director de la ARO, conform căreia la mijloc ar fi mai mulți bani. „Totul a fost dirijat din Rusia” Mihai Mărțișor Ciobanu, fost director general la ARO, susține că Global Vehicles s-a ales cu 6,971 milioane de dolari după falimentul uzinei. Într-o declarație făcută la ”Muscel TV”, Ciobanu a făcut mai multe afirmații care ridică și mai sus semnele de întrebare asupra privatizării din 2003.
”Practic, Perez nu avea bani ca să cumpere ARO. Era cu firma veche, cu Lacaro Auto Distribution, și practic a creat Cross Lander ca un punct de lucru în Florida. S-a spus că privatizarea s-a făcut cu Cross Lander, dar, de fapt, firma era Lacaro. Apoi a falimentat Cross Lander, a apărut Global Vehicles și s-a ales cu aproape șapte milioane de dolari de pe urma lui ARO”, susține Mihai Ciobanu.
Fostul director spune că nu a fost întâmplător dezastrul de la ARO. Și că uzina din Muscel s-a aflat în atenția celor de la Renault, prime discuții fiind purtate în Franța chiar de fostul director general de la Dacia, Constantin Stroe.
Doar că, la un moment dat, nu s-a mai putut. ”În momentul în care am intrat în NATO, încălcând înțelegerea cu cei care au organizat lovitura de stat din 1989 (n.red.: România a intrat în NATO în 2004, la un an de la privatizarea lui ARO, dar primise invitația de aderare în 2002), reacția lor către rețeaua care ne conduce de la Moscova a fost: lichidați industria românească”, precizează directorul Ciobanu.
Incluzând și uzina ARO! Cum a scăpat Dacia, dincolo de faptul că la acea vreme era deja privatizată cu Renault. ”Dacă vreți Dacia, faceți fabrică de camioane la Togliati (n.red.: sediul auto Lada, Rusia)”, li s-ar fi spus celor de la Renault.
Și are Ciobanu o explicație și pentru faptul că, totuși, privatizarea lui ARO s-a făcut cu o firmă din America. ”Evident că pentru ruși cel mai important era să se lichideze uzina sub drapel american”, susține Ciobanu.
Mihai Mărţişor Ciobanu mentioneaza ca in 2003 cand a fost semnata vanzarea spre firma Cross Lander, Adrian Nastase este Prim Ministrul Romaniei din partea partidului PDSD/PSD.
