Cum a ajuns o ruină ARO cu celebrele 4×4 produse și pentru Armată: România a ratat șansa salvării refuzând să vândă ARO către o țară străină

Marca auto românească ARO (prescurtare de la Auto Romania) a fost una dintre cele mai cunoscute și emblematice companii producătoare de vehicule de teren din această regiune. După Revoluția din 1989 a existat o oportunitate de a salva ARO prin privatizare, iar un stat era mai mult de interesat de proces. Nu s-a concretizat iar ARO azi e istorie.

ARO uat naștere în anul 1957, în orașul Câmpulung Muscel, acolo unde a funcționat pe parcursul a mai bine de patru decenii o fabrică de vehicule care a scris istorie în industria auto românească.

În anii 1990, imediat după Revoluție, dar chiar și în 2000 înainte de integrarea în NATO – proces care a avut loc în 2004 – Armata României folosea intens încă ARO. Celebrele mașini 4×4 erau într-o primă etapă căutate inclusiv la export.

Aflată în stare deplorabilă după Revoluție, precum toate companiile din industriile României, inclusiv din industria de apărare, ca efect direct a politicilor lui Nicolae Ceaușescu, ARO nu a avut norocul Dacia preluată de Renault și transformată într-o poveste de succes, ci a fost victima politicilor tranziției. ARO a falimentat, dar a existat un moment interesant când cu ajutor străin putea fi salvată.

Cum a ratat România șansa salvării ARO refuzând să vânzarea companiei către o țără străină. „Nu ne vindem țara!”

E vorba de Iordania. Iar povestea a fost dezvăluită de generalul (r.) Alexandru Grumaz, care a deținut de-a lungul carierei funcții de conducere la nivelul MApN, inclusiv în Departamentul Înzestrării.

„Pe vremea cand eram la Departamentul Înzestrarii Armatei, anul 1998, a venit în vizita în România Alteța Sa Regală Abdullah II bin al-Hussein care este actualul rege al Regatului Hașemit al Iordaniei. Atunci era numai prințul Abdullah.

Am fost cu el în câteva fabrici din idustria de apărare, în poligon la Brașov și la Cheile Rîșnoavei unde i s-a prezenta un exercițiu senzațional al vânătorilor de munte. Atunci au vrut să cumpere ARO.

Noi am spus …că nu ne vindem țara. Unde este ARO astăzi?”, s-a întrebat retoric generalul (r.) Grumaz.

SURSA