Primul ARO 24 realizat la Câmpulung, un ARO 244 seria 00001, expus la Muzeul Automobilului Românesc.

În vara anului 1969, la Expoziţia Realizărilor Economiei Naţionale – EREN, din Bucureşti, era expus prototipul lui ARO 244, care avea înscrisă pe şasiu seria 00001. Era primul model de ARO 24 creat la Câmpulung, cu patru ani înainte de lansarea seriei ARO 240, în 1973.

Autovehiculul istoric, el însuşi un capitol al istoriei fabricaţiei de maşini din România, se află în colecţia privată a medicului Cătălin Copăescu, a cărui echipă de restauratori s-a străduit să-i redea, cât de mult s-a putut, imaginea originală, de acum 54 de ani. Gestul invitatului special al Muzeului Automobilului Românesc de a aduce la Câmpulung, în anul în care se împlinesc 50 de ani de la lansarea seriei ARO 240, a fost răsplătit de gazde cu Trofeul de Onoare. Al doilea pe care Emil Hagi îl acordă într-un moment excepţional, aşa cum a fost, în 2015, prezentarea lucrării autobiografice a lui Teodor Bârzu. De mai mult timp, autoturismele din colecţia lui Cătălin Copăescu, considerat cel mai mare colecţionar de ARO din România, ridică, prin prezenţa lor, nivelul expoziţiilor şi paradelor organizate de familia Hagi. Însă bijuteria auto expusă, în 2023, la evenimentul „Câmpulungul în amintiri”, încadrat în sărbătoarea municipiului, a însemnat, până în acest moment, maximul contribuţiei maşinilor lui Cătălin Copăescu la atractivitatea diverselor aniversări legate de istoria ARO.

Părinţii medicului Cătălin Copăescu, fratele tatălui şi mătuşa au lucrat la ARO. El însuşi a avut contact cu uzina, înainte de începerea facultăţii

Prima ieşire în public a primului model din seria ARO 240, de când se află în posesia Fundaţiei Cătălin Copăescu – The Romanian Cars And Values Collection, a fost duminică, 23 iulie 2023, cu prilejul „Câmpulungului în amintiri”. Vorba lui Emil Hagi, nici că era o destinaţie mai potrivită pentru prima deplasare a minunatei piese auto ca Muzeul Automobilului Românesc, unde îi este locul în ocaziile speciale, dedicate unor aniversări emoţionante legate de trecutul fabricii. Expoziţia auto din curtea Muzeului de la Apa Sărată, care dublează simpozioanele organizate de familia Hagi cu ocazia fiecărei sărbători din calendarul Retromobil Club România, a beneficiat de prezenţa a trei maşini ale doctorului Cătălin Copăescu, două dintre ele fiind spectaculoasele modele ARO 304 prezidenţial şi ARO 244 seria 00001.

Era firesc ca proprietarul superbelor exponate să împărtăşească publicului povestea primului ARO 24, varianta 244, pe care toată lumea l-a remarcat numaidecât între vehiculele istorice, datorită nuanţei electrice de portocaliu, care a eclipsat „concurenţa”. Însoţit de mama sa, dr.Cătălin Copăescu s-a deschis în faţa ascultătorilor săi, delectaţi cu amănunte emoţionante pentru narator şi familia acestuia. Amândoi părinţii au activat în cadrul uzinei, la fel unchiul şi mătuşa, a căror contribuţie în domeniul proiectării auto are dimensiuni istorice covârşitoare.

Ce surpriză plăcută au pregătit organizatorii pentru publicul „Câmpulungului în amintiri”, întâmpinat cu piesa unicat, la cei 50 de ani trecuţi de la lansarea seriei ARO 240!

„Motivele pentru care eu sunt în faţa dumneavoastră, medic fiind şi, poate, pentru unii este un semn de întrebare legătura mea cu maşinile ARO, sunt multiple: sunt câmpulungean, sunt născut şi format în Câmpulung şi există o legătură indestructibilă cu aceste meleaguri. În Uzina ARO au lucrat părinţii mei, mama mea, începând cu 1966, fratele tatălui meu, care a avut o contribuţie importantă în dezvoltarea modelului ARO 24, mătuşa mea, care lucra în Secţia de Proiectare şi care semnează multe dintre notiţele tehnice şi schiţele vremii. Nu în ultimul rând, câteva săptămâni au însemnat şi pentru mine o perioadă de voluntariat. Înainte de începerea facultăţii, am lucrat în uzină. Pentru mine, a fost un moment de contaminare profundă.” , li s-a confesat dr.Cătălin Copăescu invitaţilor familiei Hagi.

Unchiul său, inginerul Nicolae Copăescu, a avut o contribuţie semnificativă la realizarea primului model ARO 24

Sursa foto: ARO prototip, la Expoziţia Realizărilor Economiei Naţionale, ediţia 1969. Foto Elena Gherea @ Revista Flacăra nr.37/1969

Expozeul acestuia a fost însoţit de prezentarea unor imagini arhicunoscute ale prototipului de ARO 244, în cadrul expoziţiei din 1969, de la Bucureşti. „Discutând de modelul ARO 24, prima variantă a fost 244. Toată lumea cunoaşte această poză, pe care eu am luat-o de pe internet, este vorba despre România anului 1969 şi expoziţia din august 1969, la care a fost prezentat acest model, care avea înscrisă pe şasiu seria 00001. El reprezintă în sine o pagină de istorie, pentru că era un model hibrid. Era încercarea echipei de proiectare de la ARO de a lansa ceva deosebit.”, a afirmat Cătălin Copăescu.

Patru ani mai târziu, în 1973, s-a lansat seria ARO 240, jubileul constituind una dintre cele patru teme ale „Câmpulungului în amintiri”. „(…) Au apărut mai multe variante ale liniei 24, derivate din acel vehicul 244: 240, 241, care sigur că aveau mult mai multă trecere pentru armată, pentru transport, 243, faţă de 244 care, mai degrabă, era destinat călătorilor. Şi a întârziat în a fi o ofertă generoasă pe piaţă.”, a adăugat vorbitorul.

Un alt motiv care l-a adus în faţa publicului îl constituie faptul că la construcţia modelului descris de acesta a contribuit esenţial şi unchiul său, inginerul Nicolae Copăescu.

Cătălin Copăescu, despre ARO 244 seria 00001: „Este prima dată când iese la soare, astăzi, în faţa dumneavoastră”

Adăugăm seriei de motive personale, care l-au îndreptăţit pe oaspetele lui Emil Hagi să se alăture vorbitorilor pe temele simpozionului, reuşita intrării în colecţia fundaţiei sale a modelului 00001.

„Povestea despre cum a ajuns aici este foarte interesantă, iar pentru noi este un prilej de a o vă prezenta. Este prima dată când iese la soare, astăzi, în faţa dumneavoastră. Acest model este o pagină de istorie, pentru că a parcurs aceşti ani, 1969-1973, când a fost înmatriculată şi, mai departe, preluată veţi vedea de către cine. A reprezentat un prilej de tranziţie prin soluţiile tehnice hibride de la IMS, M 473, către linia 24. Pentru noi, nu este doar o oportunitate de a o avea în palmares, credem că va fi o oportunitate pentru noi toţi să rămână în istoria noastră, a fabricii, pentru generaţiile următoare, primul model din seria 24 creat vreodată.”, a precizat dr.Cătălin Copăescu.

„La asimilarea liniei Renault în România a contribuit semnificativ tatăl meu, Gheorghe Copăescu”

Faţă de momentul 1969, au intervenit diferenţe.

„Ea în sine a suferit multe variante, dar ne străduim să fie cât mai aproape de ceea ce a fost. În 1969, avea alte faruri, erau faruri de Renault 10 Major, avea o altfel de configuraţie a capotei. În 1973, la lansare avea deja un model cu fantă. Avem câteva imagini care demonstrează tranziţia lămpilor din spate. În partea din stânga erau lămpi de Dacia 1100, Renault 8 la vremea respectivă, dispuse transversal. Ulterior, au fost lămpi rotunde şi cu lămpi rotunde s-a lansat toată linia, până târziu, când au apărut lămpile caracteristice modelului ARO 24, pe care le cunoaştem foarte bine. În tranziţie s-a folosit lampa de Renault 12 şi aici aş spune că există încă un motiv de emoţie pentru mine, pentru că la asimilarea liniei Renault în România a contribuit semnificativ tatăl meu, Gheorghe Copăescu, lucrând la Uzinele ARO la vremea respectivă.”, sunt amănunte interesante relatate de oaspetele lui Emil Hagi.

Trei ani au durat eforturile echipei de a restaura modelul 00001

Aceste motive, spunea Cătălin Copăescu, l-au determinat să încerce să salveze cât mai multe maşini. „În 1973, a ajuns la Statul Major al Ministerului Forţelor Armate. Când maşina a intrat în posesia primului restaurator, de la care eu am preluat proiectul, acum câţiva ani, era vopsită verde. Însă, foarte uşor, în spatele acestei vopsele specifice armatei a putut fi identificată culoarea originală. Şasiul a rămas cu aceleaşi soluţii tehnice originale, au fost câteva adaptări, inclusiv barele cromate. Noi am încercat s-o restaurăm aşa cum a fost ea, la sfârşitul anului 1973, cu ceea ce fabrica a adăugat în anii următori pentru ceea ce a însemnat Ministerul Forţelor Armate.”, a mai spus acesta.

Finalul intervenţiei acestuia în cadrul simpozionului a fost rezervat recunoştinţei manifestate faţă de oamenii din jurul său, care l-au ajutat să redea autoturismului imaginea de la începuturi.

„Închei această scurtă prezentare printr-un omagiu şi o mulţumire pentru echipa pe care o reprezint astăzi, care a folosit energie, timp de trei ani, încercând să adapteze, să reconstruiască, să restaureze ceea ce a fost propus şi realizat pentru modelul 00001. Echipa este condusă de George Mihai, care nu se desparte de maşină. Şi, în final, un omagiu seriei 24 care, dincolo de ceea ce am menţionat, modelele 240, 241, 242, 243, 244, modelul 304, 306 a reprezentat apogeul tehnologiei, ingeniozităţii echipei de la ARO Câmpulung, fără vreo contribuţie sau suport tehnologic din afară pentru această linie 24.”, a încheiat Cătălin Copăescu.

Magda BĂNCESCU – Evenimentul Muscelean