ADEVARAT ? Cumparai un ARO si peste doi kilometri sarea cardanul sau se strica pompa de benzina

Inainte de ’89, autoturismele ARO aveau parte de un control al calitatii si o sesiune de testare minutioasa. Nu degeaba, clientul isi primea automobilul deja rulat vreo 20 de kilometri, nu cu zero kilometri la bord. Dupa Revolutie, cand toata lumea punea mai presus de calitate furtul si jaful, departamentele de CTC (Controlul Tehnic al Calitatii) si cel de testare in teren au fost desfiintate.

5 din 10 masini ARO vandute se stricau in prima zi de la vanzare. Fiabilitatea era la pamant. Romanii erau insa bucurosi ca puteau cumpara un ARO, masina care vreme de zeci de ani era ca un miraj, un vis frumos ce parea mult prea indepartat ca sa devina realitate. Cand s-a dat drumul la vanzarea directa, chiar si prin dealerii care triplau pretul masinii, pe romani nu-i interesa nici macar calitatea sau fiabilitatea. Mai ales ca pe piata, din pricina furturilor masive, erau stocuri imense de piese la preturi accesibile.

La fel cum s-a intamplat si in nenumarate cazuri ca masina proaspat cumparata sa se strice in primele zile de functionare, cu cardanul sarit din cauza rulmentilor de proasta calitate sau pentru ca crucile cardanice nu erau stranse cum trebuie. Un alt exemplu concret de la finele anilor ’90 a fost cu un lot de ARO 429 TC vandut ministerului educatiei prin IATSA, o masina special create pentru transportul de copii: din cele 65 de exemplare plecate de la uzina, in Buzau, la destinatie, au ajuns numai 25 functionale

Povesti reale amintesc de masini cumparate din poarta uzinei, noi-noute, care s-au stricat dupa 2 kilometri pentru ca pompa de benzina s-a ars. S-a dovedit in cele din urma ca pompele de benzina erau cumparate de la MEFIN Sinaia tot prin sistem de compensare, motiv pentru care cei de la MEFIN au trimis cu buna stiinta niste pompe stricate, pentru ca oricum nu erau platiti pentru ele.