Primul model din seria ARO 240, un ARO 244, prezentat la Expoziţia Realizărilor Economiei Naţionale, în 1969. După patru ani, era lansat în fabricaţie

„Sectorul transporturilor expune în aer liber locomotiva electrică de 6100 CP, autoturismul Dacia 1100, modernul şi confortabilul autoturism de teren ARO 244 având o linie ultramodernă, avionul bimotor Islander, care a efectuat recent primul său zbor – toate noi şi remarcabile creaţii ale industriei constructoare de maşini. Tot aici mai sunt prezentate locomotive Diesel electrice, vagoane elegante de călători, microbuze şi autocamioane de 3, 5 şi 7 tone, modelul la scara 1:1000 al portului Constanţa în curs de extindere, macheta noului aeroport internaţional Otopeni etc.”, astfel se prezenta oferta în materie de transporturi la Expoziţia Realizărilor Economiei Naţionale „România 1969”, potrivit unui articol – unul dintre multele articole – despre evenimentul anului 1969, publicat în „Apărarea Patriei”.  

Presa timpului a consemnat prezenţa, în urmă cu 55 de ani, a noului model al maşinii fabricate la Câmpulung, care a fost lansat în fabricaţie patru ani mai târziu, în 1973. Primul model din seria ARO 240 se află în posesia Fundaţiei Cătălin Copăescu – The Romanian Cars And Values Collection, după o îndelungată existenţă în care a fost la dispoziţia Armatei. În 2007, maşina a fost vândută la licitaţie de Romtehnica. Din 2012, este deţinută de actualii proprietari, care au achiziţionat-o în vederea restaurării, printr-un proces cu o durată de trei ani, al cărui rezultat i se datorează unei echipe de profesionişti conduse de George Mihai.

ARO 244, primul model al seriei ARO 240

„Sedan ARO 244. Este denumirea noului autoturism de teren expus în cadrul expoziţiei „România 1969”. Tip perfecţionat faţă de cunoscutul autoturism de teren M 461, în prezent livrat în numeroase ţări din Africa, Asia şi America Latină, „Sedan ARO 244” este un cupeu, nu lipsit de eleganţă, cu un număr de cinci locuri, cu o sarcină utilă de 535 kg şi o greutate de 2.080 kg. Are un motor de 80 CP şi poate atinge o viteză maximă de 115 km/oră.”, scriau alte publicaţii, „Crişana” şi „Zori Noi”, despre EREN ’69, care aducea în faţa publicului o alăturare spectaculoasă. O uriaşă paletă, care urma să transforme „puterea bătrânei Dunări în lumină şi forţă”, domina parterul pavilionului central. Rotorul cu palete, realizat la Reşiţa, se învecina cu „elegantele turisme româneşti Dacia 1100 şi ARO 244″.

Evenimentul de acum 55 de ani, care coincide cu lansarea seriei ARO 240, a fost evocat de invitatul special al „Câmpulungului în amintiri”, de la Muzeul Automobilului Românesc, medicul Cătălin Copăescu, datorită căruia autovehiculul istoric, restaurat după imaginea originală, a fost expus din nou în oraşul nostru.

Însăşi prezenţa medicului Cătălin Copăescu este o sărbătoare, datorită mesajului documentat, transmis într-o manieră atractivă, însoţit de fotografii vechi din colecţia personală şi presa de altădată.

„Această maşină se află aici, spre bucuria şi oportunitatea pe care o avem noi, ca echipă, s-o deţinem şi s-o restaurăm. Şi cu toţii să vedem prima materializare a ceea ce a fost seria ARO 24.” , spunea Cătălin Copăescu, motivat să iniţieze un astfel de demers de originea sa de câmpulungean şi de aportul familiei sale în cadrul Uzinei ARO.

„Mama mea a lucrat multe decade după lansarea acestui model, până după revoluţie, la ARO. Tatăl meu a început activitatea la ARO şi, ulterior, a fost responsabil de implementarea licenţei Renault la Piteşti. Iar unchiul meu, Nicolae Copăescu, a avut şi el o contribuţie la realizarea acestui model din seria ARO 24. Probabil, şi legătura cu tatăl meu, care implementa atunci modelele Renault, să fi existat cumva, pentru că multe dintre elementele acestui model aflat în tranziţie se regăsesc împrumutate de la alte modele ale vremii. Dacia, în mod particular. Avem motive să credem – şi acum ştim din mărturii – că 244 a fost primul model al seriei, cu ampatament 2400. Şasiul, care are nişte particularităţi specifice, are seria 001. S-a dorit un autoturism tot teren, un autoturism confortabil, cu patru uşi, cinci locuri. Că n-a fost o prioritate pentru lansarea în fabricaţia de serie a acestui produs asta am aflat ulterior. Nevoile economiei la acea vreme se îndreptau mai degrabă spre 240, 241, 243 şi, abia mult mai târziu, a fost din nou în luminile reflectoarelor 244, modelul pe care noi îl avem.”, povestea dr. Cătălin Copăescu.

Potrivit acestuia, documentaţia este destul de săracă din punct de vedere al actelor oficiale. Însă presa vremii constituie o mărturie pentru apariţia acestei serii.

Ca să depisteze culoarea originală, echipa lui Cătălin Copăescu a folosit un program sofisticat de recolorare a imaginii publicate în revista „Flacăra”

Poate, cea mai reuşită fotografie de acum 55 de ani a primei maşini ARO 24 este cea publicată în revista „Flacăra”, în august 1969, care ne-o arată în cadrul Expoziţiei Realizărilor Economiei Naţionale „România 1969”. Printr-un program de recolorare destul de sofisticat, s-au putut identifica culorile originale ale maşinii prezentate în expoziţie. , a continuat dr.Cătălin Copăescu.

A fost recolorată şi o fotografie apărută în ziarul „Scânteia”, evenimentul fiind, aşa cum am punctat, reflectat în mai toate publicaţiile importante ale timpului.

„A existat şi prezentarea unui model 243, pe care nu l-am identificat în revistele din 1969, dar a fost certificat ulterior. A apărut o confuzie: „Noul automobil românesc ARO 243 cu varianta ARO 244.” Presa putea să preia informaţiile aşa cum erau la vremea respectivă şi notorietatea nu era atât de mare pentru acest model. Cel mai mare succes îl aveau modelele M.”

Anul de naştere al autovehiculului 244 este 1973, deşi pe planşetă a apărut în 1966”

În anul 1970 – a continuat prezentarea lui Cătălin Copăescu -, în revista „Sport şi Tehnică” au fost promovate celelalte modele, 243, 240.

„Revista Autoturism apare prima dată în 1969, dar nu-şi concentrează atenţia asupra autoturismelor ARO decât un an mai târziu şi începe cu 241. Sunt diferite mărturii ale acestor prezenţe ale modelelor din seria ARO 24, dar nu 244, până în 1974, când reapare aceeaşi maşină. Revista „Ştiinţă şi Tehnică” este prima care a publicat color modelul, la EREN 1974, când maşina se întoarce pe podium şi este admirată de cei prezenţi. Observăm nişte detalii: lămpile pe spate erau rotunde. Aş spune că, dincolo de oportunitatea de a deţine acest vehicul, este o lecţie de istorie în sine. Fiind un model de tranziţie, am putut identifica soluţiile folosite progresiv pentru implementarea acestui model. A fost un model prototip, care a suferit diferite îmbunătăţiri tehnice atâta timp cât a stat în fabrică. Până în 1973, pare-se că nu a fost omologat. Anul de naştere al autovehiculului 244 este 1973, deşi pe planşetă a apărut în 1966 şi şasiul a fost, probabil, câţiva ani mai târziu, poansonat. A fost un model care a avut diferite variante, un model care a fost de expoziţie şi, atunci, se bucura de ornamente cromate, de îmbunătăţiri care nu se regăseau pe serie. În funcţie de unde a fost utilizat, a avut şi alte îmbunătăţiri specifice proprietarului. Mă refer, în mod particular, după 1975, când a ajuns la Ministerul Forţelor Armate, unde, evident, trebuia să fie verde şi să aibă tot felul de dotări, antene, aparate de transmisie, care au avut un impact asupra caroseriei, dar nu unul semnificativ asupra mecanicii.”, a precizat Cătălin Copăescu.

„Este un noroc pentru noi să putem păstra un martor şi nu oricare dintre cele care au fost la debutul seriei ARO 24”

Aspectul capotei, în anul 1969, i-a inspirat acestuia o comparaţie şi cu Jeep Wagoneer, una dintre maşinile prezidenţiale.„Probabil că au fost mai multe modele de inspiraţie.”, mai spunea el, referindu-se la câteva etape în evoluţia acestui model.„În 1969, avea lămpile pe spate, ca şi farurile de la Renault 10 Major. Se vede la modelul aflat în expoziţie. La EREN 1974, era cu faruri rotunde. După ce a fost implementată seria break de la Renault 12, în 1973, la Colibaşi, au apărut aceste lămpi. Nu întâmplător, pentru că pentru export era necesară separarea dispersorului de semnalizare şi a celui de frână, mult mai larg decât în varianta rotundă. Atunci, prima variantă care a fost la îndemână a fost cea de break. În restaurarea maşinii am putut identifica, iniţial, o gaură rotundă şi, ulterior, una dreptunghiulară, realizată la Prototip. Mai departe, modelul dreptunghiular, pe care îl cunoaşteţi cu toţii, care este de notorietate pentru spatele acestui vehicul.”, a susţinut oaspetele muzeului de la Apa Sărată.

Nu există fotografii publice ale maşinii din perioada în care a fost deţinută de Armată. În procesul de restaurare, au fost păstrate elementele originale.

„Mulţumesc întregii echipe conduse de George Mihai. Ne-a luat aproape trei ani pentru a ajunge la final. Fiind un model unic, sunt foarte multe elemente particulare. Şasiul este particular. Până şi aeratoarele de la parbriz sunt mult mai mici, cutia de acte este mai mică, scaunele sunt de Dacia 1100, lămpile de Renault 12, clanţele de uşi de la SR. Sunt multe elemente interesante asupra cărora putem discuta. Acest model este un noroc pentru noi să putem păstra un martor şi nu oricare dintre cele care au fost la debutul seriei ARO 24. Pentru aceasta, aş vrea să-i felicit pe toţi cei care, cu eforturi considerabile, conservă autovehiculele fabricate la Câmpulung în mod particular, pentru că acesta este mai aproape de sufletul meu, dar fabricate oriunde, ca pagină de istorie.”, a încheiat acesta.

Proiectul fundaţiei lui Cătălin Copăescu include şi apariţia unei broşuri, care va conţine informaţii, mărturii, documente care stau la baza istoriei acestui model unic din seria ARO 240 cu seria 001.

1974: „ARO 241 şi ARO 244 au intrat în fabricaţie”

La EREN ’74, „constructorii de autoturisme musceleni prezintă ultimele tipuri de maşini de teren intrate în fabricaţie: ARO 241 (cu 4 uşi şi prelată) şi ARO 244 (cu 4 uşi, carosată).”, anunţa presa timpului, concomitent cu lansarea informaţiei referitoare la producerea acestor autoturisme de către uzina musceleană: „La Întreprinderea Mecanică „Muscelul” din Câmpulung Muscel au intrat recent în fabricaţie noi tipuri de autoturisme de teren din familia ARO. Este vorba, mai întâi, de tipul ARO 241, care dispune de patru uşi şi este acoperit cu o prelată, putând fi folosit atât pentru transportul călătorilor, cât şi al coletăriei. Odată cu acesta, se află în construcţie şi tipul de ARO 244, dotat, de asemenea, cu patru uşi, dar în întregime carosat. Primele exemplare ale noilor autoturisme pot fi văzute de cei interesaţi la expoziţia „EREN ’74” din Bucureşti, unde sunt prezentate de constructorii de maşini musceleni.”

Magda BĂNCESCU via evenimentulmuscelean.ro