Cehia, ţara unde maşinile Aro erau îndrăgite la fel de mult ca-n România şi unde acestea mai pot fi deservite şi azi

Aro a fost una din mărcile cele mai fascinante pe care le-a produs România cândva. Chiar dacă primul model produs de fabrica din Câmpulung era creat pe baza unui model sovietic GAZ, inspirat la rândul lui dintr-unul american, epoca deschisă odată cu offroader-ele mai civilizate precum Aro 24, a dat o nouă identitate mărcii.

Doar să ne gândim la faptul că Aro 244 s-a lansat în anul 1972, la doar 3 ani distanţă după lansarea primului Range Rover din istorie, şi cu 7 ani înainte ca să apară primul Mercedes-Benz G-Class — e ceva ce pare azi neverosimil! Marca Aro, practic, îşi obţinute o identitate apropiată de cea de care se bucura Land Rover în lume, producând doar maşini de teren. Şi azi, într-o lume în care maşinile de teren şi SUV-urile sunt adorate, Aro ar fi putut avea un succes nesperat de mare.

Aro a produs o listă lungă de modele derivate de pe platformele de bază, iar sub capotă s-au putut regăsi o mulţime de opţiuni la capitolul motorizare, atât de producţie românească, cât şi de origine Ford, Chrysler sau Toyota. În mare parte erau motoare de 4 cilindri în linie, dar unul din motoarele Ford era şi V6. Partea care-i va face mândri întotdeauna pe amatorii acestor maşini este faptul că ele erau foarte apreciate într-un număr imens de ţări. La început, fireşte, au fost mai mult ţările din blocul estic, dar apoi geografia s-a extins spre regiuni mult mai îndepărtate. Ce le făcea atât de adorate? Capacităţile de offroad, simplitatea în construcţie, capacitatea de anduranţă în condiţii dificile de înaintare şi preţul moderat de achiziţie.

În prima perioadă a vieţii sale, Aro 24 a fost un offroader cât se poate de modern şi confortabil. Şi până şi în perioada de apus a carierei sale acesta era adorat, fiind deja văzut ca un offroader de şcoală veche. Iar pentru offroader-ele de şcoală veche există întotdeauna cerere şi fascinaţie în lume, pentru că pe planeta noastră avem mult mai multe locuri în care condiţiile de înaintare sunt dificile, iar maşinile trebuie să aibă un spirit mai practic şi mai dârz pentru a înainta pe acolo şi a fi accesibile.

Din păcate, însă, fabrica Aro din Câmpulung a fost unul din exemplele cele mai sonore şi mai elocvente de furt neruşinat, delapidări, privatizări absurde şi distrugere totală a uzinei, iar odată cu ea şi aruncarea înspre condiţii de trai precare a unui întreg oraş, care era aproape sinonim cu uzina. În 2003 a fost fabricat ultimul exemplar Aro la uzina din România. Şi aici vine marele paradox, care ne arată încă o dată cât de bune erau aceste maşini şi cât de îndrăgite erau ele până şi de alte ţări.

Vezi articolul complet pe: https://piataauto.md/Stiri/2022/01/Cehia-tara-unde-masinile-Aro-erau-indragite-la-fel-de-mult-ca-n-Romania-si-unde-acestea-mai-pot-fi-deservite-si-azi/